Biletul zilei: 03 noiembrie 2026

Japonezul a avut cel mai bun an al carierei. S-a calificat pe tabloul principal la Indian Wells, a ajuns în sferturi la Stuttgart cu victorii contra lui Halys și Kyrgios și a jucat constant bine pe hard, suprafața lui preferată. Are cinci titluri Challenger, multe dintre ele în Asia, iar la Taipei e cap de serie, deci se simte ca acasă în aceste condiții.

Poljicak, tânăr jucător croat, e încă inconstant. Anul acesta, la Istanbul, a pierdut categoric, 1-6, 2-6, cu Nedic, un jucător de un nivel apropiat de cel al lui Shimabukuro. Contra unui adversar experimentat, care greșește puțin și servește bine în sală, va avea dificultăți să găsească soluții.

Riscul: Shimabukuro a avut și meciuri surprinzător de slabe anul acesta, inclusiv înfrângeri în primul tur la turnee Challenger. Dacă intră relaxat, Poljicak poate profita de câteva momente de neatenție. Rămâne totuși cea mai solidă selecție de pe bilet.

Nedic traversează cea mai bună perioadă a carierei. Joacă constant la nivel Challenger, unde a ajuns anul acesta în finală la Istanbul, după o serie de victorii categorice, inclusiv 6-1, 6-2 cu Poljicak în sferturi. Un turneu M25 e cu două niveluri sub ce joacă de obicei, deci intră în meci cu un avantaj clar de experiență și ritm.

Reco joacă aproape exclusiv turnee ITF și calificări de Challenger, iar în ultimele luni a pierdut des din primele tururi, inclusiv în meciuri în care a fost favorit. Nu a arătat constanța necesară pentru a pune probleme unui jucător obișnuit cu nivelul Challenger.

Riscul: Nedic e în primul rând un jucător de zgură, unde a obținut aproape toate victoriile din carieră. Pe hard e mai puțin confortabil, iar dacă nu găsește ritmul din primele game-uri, Reco poate profita. Diferența de calitate de joc rămâne însă mare.

Zgura e suprafața pe care Midon s-a format și pe care obține aproape toate rezultatele bune. Din cele 35 de victorii din 2026, 33 au venit pe zgură, iar în carieră are un bilanț foarte bun pe această suprafață (172 de victorii și 97 de înfrângeri). A jucat finala la Tigre în februarie și semifinala la Antofagasta în octombrie, ambele pe zgură, deci vine într-o perioadă bună și în condițiile lui preferate.

Stilul argentinianului e ideal pentru zgură: schimburi lungi, foarte puține greșeli neforțate și multă răbdare în construcția punctului. Contra unui adversar care nu are o armă clară, Midon reușește de obicei să impună ritmul și să-l obosească treptat. Andrade da Silva nu are rezultate constante care să arate că poate ține pasul într-un meci lung, de uzură, contra unui jucător atât de solid.

Riscul: Andrade da Silva joacă acasă, în Brazilia, iar susținerea publicului poate conta într-un prim tur. Dacă brazilianul începe agresiv și scurtează schimburile, poate lua un set. Pe termen lung însă, consistența lui Midon pe zgură ar trebui să facă diferența.